Chiar dacă folosesc în mod adecvat cuvintele, copiii înţeleg altfel funcţia cuvântului. Pentru copil, cuvântul nu este o denumire, o etichetă a ceva, ci o proprietate a acelui ceva, obiect sau fiinţă:
"Cuvântul şi structura lui sonoră sunt percepute de copil ca fiind o parte a obiectului sau o însuşire a lui, inseparabilă de alte însuşiri" (L.S.Vâgotsky).
La vârsta preşcolară, copilul explică numele lucrurilor prin intermediul însuşirilor: vaca se cheamă vacă deoarece are coarne, automobilul se numeşte aşa pentru că nu este animal.
Numele este perceput drept o însuşire a obiectului, astfel încât, aplicat unui alt obiect îl transformă pe acesta; de exemplu, vaca să o denumim cerneală, iar cerneala să o denumim vacă este un lucru absolut imposibil pentru că cerneala o folosim când scriem, iar vaca ne dă lapte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu